şi dacă fericirea mea e o grăunţă din hazardul întregii lumi? şi dacă este o parte infimă din tot ce cuprinde universul? şi dacă fericirea mea este minimă sclipire în ochii zeului?
ŞI CE?!
Mă bucur de ceea ce mă fericeşte precum un biet om îndelung însetat de iubire. Şi cuprind în braţele-mi tinere toate speranţele şi gândurile pline de Tine. Şi dacă DOAR asta este ceea ce am nevoie pentru a mă simţi împlinită...atunci vreau să fie aşa la infinit...sau la "un catralion de infinituri".
si este a TA si nu ti-o poate lua nimeni!
RăspundețiȘtergere