S-a schimbat ceva. E ciudat cum lipsa ta din intregul univers concret ce ma inconjoara a devenit un "handicap". In cursul necontenit al zilelor am reusit doar sa raman ok, sa fiu pe linia de plutire, insa tu ai ramas in mine precum o constanta nevoie.
In schimb, te-am visat asa cum eram la inceput, mi te-am imaginat langa mine si am zambit singura gandindu-ma la momentul in care vom fi noi doi- impreuna.
P.S. I miss you babe..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
..ce zici?