Sub bolta de catifea bleumarin dansau în beția nopții.
Ei- doi nebuni ademeniți de fiorul aromat al teilor.
Fără pic de teamă, ținându-se de mână, atingeau cu tălpile goale cerul de fluturi albaștrii.
Dansul lor era un pas legănat pe oglinda de argint a lunii.
Senini și liberi.
Fără cuvinte.
Doar ochii lor vorbeau șoapte ascunse și calde.
Ce dulce evadare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
..ce zici?