
25 mai 2009
19 mai 2009
Complement
Te-am regăsit la răsăritul nopţilor.
Punct reciproc
Din cuibul cu sfere.
Vina otrăvii
înspumată,
verde,
roşie.
Obsesiv
te invoc,
către răsăritul
nucleului
de hipotalamus atrofiat.
Seminţe
bune de mâncat,
de băut,
de iubit,
de urât,
de pătimit.
Le culegem la
apusul miezului de zi?!
Punct reciproc
Din cuibul cu sfere.
Vina otrăvii
înspumată,
verde,
roşie.
Obsesiv
te invoc,
către răsăritul
nucleului
de hipotalamus atrofiat.
Seminţe
bune de mâncat,
de băut,
de iubit,
de urât,
de pătimit.
Le culegem la
apusul miezului de zi?!
18 mai 2009
Rr
29 aprilie 2009
28 aprilie 2009
De-abia plecaseşi
Tudor Arghezi
De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!
Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,
Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?
Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?
(1931)
O poezie expresivă a poetului T.Arghezi, în care este evidenţiată trăsătura de caracter a majorităţii oamenilor: nehotărârea " Voiam să pleci, voiam şi să rămâi" .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





