12 octombrie 2007

Un nou hobby...CERCETASIA= O STARE DE SPIRIT




Astazi am participat la o prezentare a CERCETASIEI, condusa de domnul profesor de geografie la cererea nostra, a elevilor de a face parte din aceasta organizatie.La aceasta prezentare ne-au fost aratate cateva reportaje, respectiv poze facute de elevi ai Colegiului National Mircea cel Batran, care fac deja parte din aceasta "Mare familie".In perspectiva celor ce au experienta in acest domeniu CERCETASIA reprezinta O STARE DE SPIRIT, O MARE PRIETENIE INTRE OAMENII DIN TOATA LUMEA, MULTA DISTRACTIE DAR SI NOI CUNOSTINTE. Mi se pare interesanta ideea de a face parte din aceasta organizatie mondiala..ramane de vazut daca aceasta dorinta este una durabila sau doar una temporara.

11 octombrie 2007

Melodia "Sara pe deal"

Cantand versurile poeziei " Sara pe deal", imoralizate de compozitorul Vasile Popovici, veti sesiza ca aceasta a preferat tonaliatatea si minor, a carei atomosfera concorda cu cea a nemuritoarelor versuri: vibratia dureroasa a buciumului, venind fie de la atmosfera pastorala, fie din amintirea unor vremuri trecute, din sugerarea oboselii satului de la o zi de munca, ori intinderea inconjuratoare, dominata de prezenta celor doi indrgostiti.Audiind aceasta piesa veti sesiza prezenta cornului acompaniator, prin intermediul caruia compozitorul subliniaza atmosfera pastorala. AUDITIE PLACUTA!!!

SARA PE DEAL

Mihai Eminescu


Sara pe deal buciumul suna cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapara-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfânta si clara,
Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara,
Stelele nasc umezi pe bolta senina,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ti-e plina.


Nourii curg, raze-a lor siruri despica,
Stresine vechi casele-n luna ridica,
Scârtâie-n vânt cumpana de la fântâna,
Valea-i în fum, fluiere murmura-n stâna.


Si osteniti oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca rasuna mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.


Ah! în curând satul în vale-amuteste;
Ah! în curând pasu-mi spre tine grabeste:
Lânga salcâm sta-vom noi noaptea întreaga,
Ore întregi spune-ti-voi cât îmi esti draga.


Ne-om razima capetele-unul de altul
Si surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. – Astfel de noapte bogata,
Cine pe ea n-ar da viata lui toata?


(1885, 1 iulie)


Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural.Tematic, "Sara pe deal" este poemul dorului de dragoste, al visului pur. E visul tanarului abia iesit din adolescenta care aspira spre ideal. Manat de dor, de o pornire adanca venita din sine, el isi imagineaza - incinta experientei - poveste iubirii, pe care o traieste ca pe o dorinta aprinsa si statornica.Intensiatea si nemurirea versurilor acestui poem, ma fascineaza...,ma transpun intr-o lume magica...dar melancolica.

DOAR GANDURI...

7 octombrie 2007

Scrisoare catre: Veronica Micle

O DRAGOSTE ETERNA

Constanta, 16 iunie 188[2]

Draga mea Veronică,

Iartă-mă că nu ti-am scris de atâta timp, dar am întârziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul, care nu pleacă decât de trei ori pe săptămână, si am venit aci, unde posta nu pleacă în toate zilele. Am venit ieri si am făcut deja două băi de mare, cari promit a-mi face mult bine, desi pe-aici e frig încă si apa mării nu e destul de caldă pentru băi. De-aceea sunt unul din cei dentâi sositi aci pentru băi si nimeni nu se scaldă încă afară de mine. N-o să stau aci decât vro zece zile si apoi iar mă-ntorc la Bucuresti.

O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea miscate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate fetele – căci ea e schimbăcioasă la coloare si în miscări, de unde unii autori o si compară cu femeia.

Costanta sau Chiustenge este un mic orăsel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare elegantă în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci si clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii si există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala si înfrumusetarea orasului. O terasă pe tărmul înalt dă o frumoasă priveliste pe toată întinderea mării si, când luna e deasupra apei, ea aruncă un plein de lucire slabă, care pluteste pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec, si noaptea marea îsi merită numele ei de neagră.

Viata e cam scumpă aci, dar nu atât de exagerat de scumpă precum mi se descria, mai ales de când s-au deschis câteva oteluri. La anul să stii că venim amândoi aci, căci băile de mare întăresc si grăbesc bătăile inimei. Cu toate că omul pare a întineri de ele, privirea mării linisteste, mai ales sufletele furtunoase.

Sed într-o mansardă si privirea mi-e deschisă din două părti asupra mării, pe care as vrea să plutesc cu tine. Dar aceasta nefiind cu putintă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică,si rămân al tău Eminescu.


al tău
Eminescu

Adresa mea: Chiustenge (Constanta) Hôtel d’Angleterre

Una dintre scrisorile adresate de poetul Mihai Eminescu catre iubita sa Veronica Micle....

Mihai Eminescu si poeta Veronica Micle, cea care i- a inspirat cele mai frumoase poezii de dragoste







Şi dacă...
de Mihai Eminescu








Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.

Un citat care m-a impresionat din Romanul "Mara" de Ioan Slavici

" Au in lumea asta toate lucrurile cite un" pentru ca" : iubirea e din alta lume si se iveste din senin, fara ca sa stii de ce , se da pe fata, fara ca sa stii cum, si te duce, fara sa stii unde. "

**Literatura**




LITERATURA este modul de delectare ce ne poate duce dincolo de granitele realitatii, spre tarmuri magice, unde lectorul devine activ si reuseste sa decodifice sensurile textelor.


STIINTA defineste literatura ca fiind creatia artistica al carei mijloc de exprimare este limba. Ea reprezinta si totalitatea operelor literare ale unei epoci. In perspectiva personala literatura reprezinta un mijloc de a ne imbogati interiorul artistic.


LITERATURA este cea care ne seduce, redandu-ne speranta atunci cand nu mai avem nici o sansa, ne face sa zambim atunci cand suntem tristi si ne ajuta sa reflectam profund la faptele noastre. PLATON afirma ca " literatura contamineaza" iar ARISTOTEL spunea ca" literatura vaccineaza".Aceste doua afirmatii aparent contradictorii au insa aceeasi valoare de adevar.Odata ce am patruns in sfera lecturii, literatura ne atrage tot mai mult si in general lecorul devine dependent de aceasta forma de comunicare stilizata.


Cea de-a doua sintagma face referire la modul in care literatura ne fascineaza si ne purifica, ajutandu-ne sa diminuam greutatile vietii reale, greutatile societatii.


LITERATURA ne poate transpune intr-o lume magica, un taram al tuturor posibilitatilor, unde noi suntem stapani!