Rihanna - Man Down

17.06.2011

Motto:" Un mort frumos cu ochii vii " - M. Eminescu (Luceafarul)

Ieri, 17.06.2011 - o zi superbă!!

Te-am revăzut după 9 luni de absenţă. Şi ce emoţie, ce şoc , ce bucurie interioară! De multe ori m-am gândit la clipa în care urma să te revăd...însă niciodată în felul acesta. Câte scenarii ale Întâlnirii a iscodit mintea mea nebună de dorul tău, însă niciunul similar cu întamplarea reală de ieri.
Am fost bucuroasă că te văd în ciuda faptului că ai greşit mult. În clipa aceea de uluire am uitat toate promisiunile neîndeplinite, toate vorbele dureroase şi...tot trecutul. Te-am regăsit în mine mai viu ca niciodată şi odată cu asta am regăsit si încrederea în puterea mea de a ierta... Eu îi iert pe cei care îi iubesc şi sufăr când le greşesc. Te-am iertat şi pe tine...te-am iertat de mult(pentru că te iubesc) , însă nu ţi-am spus asta şi cred că nici nu o voi face vreodată.
Acesta credinţă mă stăpâneşte la fel de puternic precum sentimentul că nu vom mai fi niciodată...NOI.
Te-ai schimbat. Nu ştiu cât de mult, însă trebuie să recunosc că nu te-am observat de la început. Poate şi eu m-am schimbat. De fapt...totul s-a schimbat..de ATUNCI. Sfârşitul lui august a adus cu sine şi sfârşitul iubirii tale, dar ieri am trăit din nou bucuria de care mi-era atââât de dor.
Clipa în care te-am văzut a fost asemeni momentelor în care doreşti să opreşti timpul în loc pentru a te putea bucura pe deplin! Aş fi vrut să opresc lumea pentru bucuria mea imensăăă!
Parcă mă şi aud:” Opreşte maşinaa! Mergi în faţăă! Opreştee!”
Nebunie curată să te dezlegi de legea raţiunii şi să-ţi doreşti instinctiv să te bucuri! Cum să opreşti maşina în plină stradă, în forfota circulaţiei ca şi cum ar fi ceva perfect normal?
........ astăzi însă sufletul meu ar striga altfel: „Opreşte hazardul universului pentru mine...să-mi văd iubirea pierdută! ” , ca şi cum toată viaţa s-ar rezuma la o clipă de fericire sinceră, ca şi cum doar sentimentele ar conta în lumea aceasta plină de interese, ca şi cum..... te-aş putea avea iar.

c...h...r

Ar trebui sa fim conştienţi că atunci când vine vorba de iubire, nu putem să uităm decât eventual, să arhivăm temporar.
Băeţan Gabriel Petru

VREAU ŞI EU PĂRINŢII MEI!!

Împreună putem ajuta copiii să fie fericiţi!

Semnează şi tu petiţia de pe www.stirileprotv.ro!

" Vrem o lege corecta si eficienta a adoptiilor in Romania!
Vrem ca un copil, odata ce este evident parasit de parinti, sa poate fi adoptat urgent de catre cei care si-l doresc si il pot creste, indiferent ca sunt romani sau straini.

Vrem ca un Tribunal dedicat problemelor copilului sa existe in fiecare judet al tarii.

Vrem ca institutiile care se ocupa de problemele copiilor parasiti de parinti, indiferent ca sunt de stat sau private, sa puna in prim plan copilul, dezvoltarea sa armonioasa, echilibrul sau emotional si psihologic.

Vrem transparenta in procesul de adoptie si simplificarea sa la maxim, in beneficiul copilului de adoptat si al parintilor adoptatori.

Vrem ca niciun copil ce poate sta intr-o familie adevarata sa nu mai stea in centrele de plasament!"

Textul este preluat de pe site-ul oficial www.stirileprotv.ro

11.june.2011

Antes que te vaya dame un beso...

Se que soñare con tu regreso...

refuse to be forgotten.

“Doar oamenii capabili să iubească cu forţă pot să simtă o mare durere, iar această mare nevoie de iubire le anulează durerea şi îi vindecă.”

Lev Tolstoi

09.06.2011

"Iubirea înseamnă să doreşti bucuria cuiva!"
Chiar şi acum fantoma ta cenuşie îmi sugrumă sufletul stins de dor. Eliberarea din cleştele strâmt al trecutului îmi pare depărtată lumină. Mi-e teamă de un nou început, ştiind că acesta este fără tine, chiar dacă m-ai dezamăgit cum nu credeam că o vei face vreodată. Ai fost comoara mea, propria mea fericire, unicul meu vis şi nu te-am împărtăşit cu nimeni, te-am ocrotit şi te-am iubit. Din toate sacrificiile tu ai făcut regretele de acum şi lacrimi la care-mi stau mărturie nopţile. Mi-e greu.