O mie și una de... arome

Fereastra deschisă rămase decorată de-o lună plină, ca banul de argint.

Măsuța sprijinea două cești de cafea aburind.

Doar eu și tu...iar împreună,

Ne aminteam momente când inimile ni se țineau de mână.

Turnul tăcerii dintre noi doi

Se sfarmă pe dată când, în cafea, buzele-mi înmoi.

Licoarea caldă pe buzele uscate 

Spune secrete de mult uitate:

Cu-n Padișah vrăjit, se pare,

De-o fată de împărat frumoasă tare.

Ochi misterioși în culoarea boabelor de cafea,

Păr negru, bogat, ondulat,

Trup de cadână și zâmbet curat.

Șeherezada era blestemul somnului

Și-i alunga sultanului orice era al nopții vis,

Căci pașa o dorea ca pe un talisman greu de atins.

Dar, vrăjitorii din Imperiu, asupra fetei, s-au aprins.

Descântece în foc și pe nispiul fierbinte...

Deasupra ibricului din cupru încă se împletesc vrăjite cuvinte.

Căci fata în cafea s-a transformat și încă vatămă dulce-a odihnă a pașei neîncetat.

E neagră ca iadul de bob cafeniu măcinat.

E tare amară pentru cel neinițiat,

Dar dulce ca dragostea când sorbi din caimac.

Povestea aceasta e făr' de sfârșit

Findcă la-nceput în vechiul Constantinopol s-a grăit.

E clar, tradiția e de prețuit,

Dar lumii întregi, vreo 500 de ani, i-a trebuit să afle că

Astăzi, totu-i diferit:

Pe magazinul MarketOnline.ro  am descoperit

Cafetiera profesională care m-a vrăjit!

Arzum Okka, moment de plăcere... 

Iubitule, nu o să-ți spun “La revedere”,
Dragostea dintre noi nu piere,

Căci suntem doi,

Când ceasul bate ora nopții și ne unesc propriile emoții.

Mângâiați de aburul fierbinte și savuros

Sorbind ușor din nectarul ce împletește secrete.
Șeherezada și-un pașă întors pe dos,
Stau pe divan și își mărturisesc sentimente...


Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2015.