Începutul..sau sfârşitul

Nu sunt în culmea fericirii..recunosc cu mare tristeţe. Multe sunt cum nu credeam că vor fi, toatea planurile stabilite cu puţin timp în urmă au devenit acum amintirea a ceea ce nici măcar nu s-a întâmplat. Curios cum pot să tânjesc după experienţe fictive, pentru că totul mi s-a derulat perfect în minte de-o groază de ori iar acum ..am rămas cu idealul meu.

Sunt singură acum în caruselul vieţii mele şi mi-e teamă că nu-i nimeni lângă mine să-i strâng mână când cobor din înalţimea imaginaţiei în subsolul realităţii...

Ca toţi ceilalţi sunt blocată în mecanismul firesc al urcuşului miraculos şi al coborâşului dezamăgitor, conştientă că după ploaie vine soare, îmi aştept cuminte rândul la frântura de bucurie.
Roata se întoarce!

regrete din decembrie

vreau din nou liniştea, de-atunci când toamna începea..septembrie.luni!!
dacă m-aş lăsa condusă de starea mea de acum, prevăd că aş face cele mai mai tâmpenii :( .... Tocmai deaceea nu ştiu ce voi face!

Tot eu

Un articol pe net m-a inspirat în rezolvarea unei "probleme" personale ce persistă de multă vreme. Aceasta constă în faptul că niciodată n-am reuşit să mă definesc pe registrul "asta îmi place, asta nu-mi place". N-am ca mulţi alţii culoarea preferată, mâncarea, cartea, muzica preferată..Am pendulat întotdeauna între "mai multe" şi acest lucru datorează în mare partea şi caracteristicilor zodiei (LEU). Fiind o persoană temperamentală, tind fulgerător de repede spre sfera superficialităţii. E mult mai uimitor impactul strălucitor al acţiunilor entuziaste, ori fericirea vremelnică în defavoarea celei durabile.
MAI CONCIS!
Vânez efecte, nu sentimente!

Cu bine..

Odată..cândva...aşa era, păcat că nu mai e.

Un Crăciun ALTFEL!

Un Crăciun frumos dar total diferit de toate celelalte celebrate până acum... Cum aş putea descrie ultimele zile? Cred că prin cuvinte ca: agitaţie, stress, nervi, râsete, dans, apropiere şi uimire.
Cu siguranţă clipele petrecute alături de cei dragi vor rămâne MEMORABILE (din cauze evidente- fetele mele ştiu)!!!

Crăciun fericit!

:( ...

Există serul anti-fericire, anti-glorie, anti-speranţă? De fiecare dată când se petrece o dezamăgire trebuie să o accept ca pe un dat firesc al vieţii, cu toate că aparţine unui lanţ neîntrerupt de experienţe asemănătoare..E frumos să sper că totul va fi bine, însă mă trezesc la realitate la momentul potrivit...când constat că nu toate apele sunt limpezi. Parcă şi mâhnirea e mai profundă din clipa în care ai crezut că toate planurile îşi vor urma traiectul neted. Uneori e mai bine să rămâi indiferent şi să te detaşezi de orice, pentru ca “impactul cu uraganul” să nu fie atât de covârşitor. Se spune că atunci când eşti nepăsător nu resimţi efectele incorecte ale “sorţii”, dar serios acum: cine poate fi complet absent emoţional în viaţa sa şi a altora?
Nu cred că există în lume fiinţă umană fără sentimente, care nu suferă, care rămâne “în picioare” indiferent de greutăţi..

doar pentru noi doi

"Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat." - Albert Einstein

Mai târziu...

"Cel mai mare obstacol în calea succesului este frica de esec. "
Sven Goran Eriksson


De fiecare dată când greşeşti şi regreţi nespus decizia luată, vorba nerostită sau spusă fără sentimente, ori multe alte erori ale vieţii întâlneşti la tot pasul cugetarea aceea: “Omul din greşeli învaţă”.
Nu face decât să te întărească şi să te ajute să ridici din nou fruntea din pământ. Nu-i însă uşor ca de fiecare dată să-ţi recapeţi încrederea şi să porneşti din nou la drum ca şi cum niciun eşec nu te-ar fi abătut din cale.
Eu am învăţat din greşeala ta că niciodată nu trebuie să iniţiezi vreo acţiune cu gândul că vei eşua. Clar nu e bine să gândeşti negativ! Am în preajma mea o mulţime de exemple ale eşecului psihic şi apoi real.
Nu e corect faţă de tine, de cei de lângă tine sau mai bine spus, de cel de lângă tine să îl îndepărtezi înainte ca acesta să se fi apropiat cu doi paşi măcar...
O astfel de atitudine “ en garde” demonstrează şi frica de a nu suferii din nou. E mult mai uşor să îmbraci haina rigidităţii, să pui în funcţiune toate armele de combatere a speranţei reuşitei ori fericirii. Pot spune aşadar că există şi teama de fericirea... în momentul în care tot ceea ce îţi propui se îndeplineşte ca prin farmec şi toate planurile dovedesc a avea sorţi de izbândă, devii nesigur şi-ţi pui întrebarea “ dacă nu cumva soarta îţi joacă o festă, dăruindu-ţi mai multă bucurie decât poţi duce, ca mai târziu sa-ţi ofere reversul medaliei...?”.

Care din noi?

Poate a fost greşeală comună..cine ştie? Am încercat să schimb un caracter ce se formase cu mult înainte să apar eu în peisaj..o greşală poate nedorită, săvârşită din dorinţa de a te vedea bine...te-am judecat eu prea aspru!?
Habar n-am… principiul meu rămâne neclintit în ciuda faptului că am fost “banală”, sunt sigură că maestrul conştiinţei ne pedepseşte pe fiecare pentru deciziile spontane. Doar timpul le rezolvă pe toate. Ai pus cărţile pe faţă, acţionând fulgerător, ca un profesionist ai “operat” fără anestezic asupra sufletului meu idealist. N-am vrut să-ţi recunosc victoria şi tot ce-a rămas acum e conştientizarea faptului că veritabila fericire se bazează pe compromisuri.
Ei bine..chiar dacă nu-mi recunosc cu inima liniştită mâhnirea, râmăn printre cei care nu fac compromisuri pentru a lor glorie temporară.
Prefer să cred că fiecare din noi a câştigat ce şi-a dorit, adevărata miză nu se poate valorifica decât în funcţie de ambiţiile fiecăruia!

Cu tine nu am fost deloc copil… nu te-am cunoscut râzând sincer, cu poftă şi nici privind cu emoţie. Nu ştiu nici acum, cine erai tu, care parte de zâmbet era a ta şi care a aparenţei, care cuvânt era al inimii tale şi care al minciunii. Ţi-am spus de atâtea ori că nu te cunosc, în timp ce tu strigai convins că mă ştii mult prea bine ! Oare ?

PS. parcă ai luat cu tine tot ce-i mai bun pe lume...

Amânăm tot timpul , dar tot dăm piept cu uraganul!

Şi regret că atunci nu te-am lăsat să vorbeşti, că nu am vrut să-ţi ascult gândurile..că ţi-am tăiat dreptul la replică. Asta sunt şi ştiu că voi regreta multe...Mi s-a mai spus asta!

NIMANUI. NIMIC. NICIODATA.

Un început

“nu încerca sa mă judeci, că ai uitat să mă înveţi cum să fiu tare dacă pleci…!” versurile se dezmierdau cumiţi pe linişte obscurităţii camerei. Sună telefonul. Din instinct caută sub perna caldă mobilul zgomotos şi răspunde pe jumătate adormită:
-Da…
De la celălalt capăt o voce răguşită, aproape stinsă,
- Eu sunt..scuze că te-am sunat, dar nu mai rezist.
Cuvintele alungară instantaneu şi ultima umbră de oboseală, un val de căldură o cuprinse din tălpi până la nivelul tâmplelor. Sângele îi pulsa ca nişte tobe puternice, gata să spargă
învelişul venelor.
Cu durere în glas îi spuse tremurând:
- Ce s-a întâmplat? (aştepta răspunsul lui uitând să respire)
- M-am gândit mult la noi, nu e bine aşa… poate ne-am grăbit…tu ce zici?
Întrebarea sa o lăsă fără cuvinte… Ce-l determinase pe el să-şi calce pe orgoliul masculin şi să se întoarcă la decizie deja luată? Era oare vreo încercare a lui să-i verifice sentimentele, sau aşa simţea cu adevărat?
- Nu ştiu ce să zic..
Cu toate că vorbele îi trădau sufletul, îşi dorea din tot sufletul să rămână fermă la ispita trecutului. Ce era de făcut? Să refuze orice legătură cu fantasmele tristeţii sale, sau să uite de toate şi să se arunce fără prea multe mustrări de conştiinţă în noul abis ce se deschidea în faţa ei?
Tăcerea fu ruptă de insistenţa lui:
- Mi-e greu fără tine...Hai să ne împăcăm!

Ră(tă)cită

" Că a fost de vină el sau c-a fost de vină ea, acum totu-i trecut şi-oricum nu ar mai conta! "

" Your Christian name has an irresistible fascination. The simplicity of your character makes you exquisitely incomprehensible to me."

(Gwendolen - "The Importance of Being Earnest" ,Oscar Wilde)


un citat actual.

"Ore de-aşteptări greu apasă, mii de întrebări nu mă lasă, oricât m-ai amăgi...ştiu...nici azi nu vei venii..."

" vreau să-ţi ridic moralu'

să începi să râzi,

să dansezi fără niciun motiv.

nu te mai supăra din "lucruri neinteresante"

că n-are rost."

Ea : "bine..dacă spui tu"

"nu spun .... te rog

si-ţi impun !"

in the middle

"- Dacă înţelege, bine...

-Dacă nu...pa

-Corect!

-Respect! "

În decursul...

M-am poticnit spre mine în ziua de miercuri.

Ora ne-a apropiat într-o zi de vineri.

Iar eu m-am născut lunea.

Ce greu trece o săptămână.

răbdare, curaj, energie.

Aroma parfumului ne-a cuprins duminica.

N-am mai socotit ghinionul de marţi.

Am supravieţuit şi zilei de joi.

Dulce-i libertatea din sâmbătă.

în gardă

te las..

alegeri

Zile trecătoare, zile fără priviri, zile surde şi lipsa ta în fiecare minut. Schimbări bruşte de atitudine..pendulez între împlinirea absolută şi regretul alegerilor mele, între zâmbetul de-o fracţiune de secundă şi tristeţea întregii după-amieze.

Sper doar să nu ne dorim uitarea pentru că nu ştiu dacă sunt pregătită din nou să iert!

ps. Soarta este scuza celor laşi.

Trebuie să ne asumăm consecinţele faptelor noastre.

departe..cu gândul

suc de mere cu gheaţă, fresh, valuri, soare torid,particule sclipitoare, însufleţire, distracţie, libertate, gălăgie mereu, nisipul fin, sarea din păr, amintirea ta, luceafăr, vânt puternic, mesaje în noapte, conferinţa de după cină, râs pe înfundate, curaj, responsabilitate, lejer...

feeling..

dulcele dor...
aceeaşi melodie, încredere, răsfăţ, departarea, emoţia romantică,
roşul parfumat, aroma amintirii , perseverenţa ta, amândoi,
mâinile reci sau transpirate, răbdare..
dulcele dor...

Toamnă

:(

Am ajuns în final la o concluzie..ori sunt prea superficială , ori prea pudică sau rezervată..
Oricum nimic din toate astea nu va duce la ceva bun. Teama de a greşi mă conduce chiar spre greşală si înfăptuirea ei. Deja am început să detest felul meu de a fi: prea orgolioasă, prea răsfăţată, prea încăpăţânată, prea rece, prea ..., prea.., prea...
Vreau să mă schimb, vreau cu tot dinadinsul, însă există ceva ce mă ţine pe loc, mă opreşte să evoluez şi mă afundă în anxietăţi şi lacune.
Acum doar sper să fie bine...atâta timp cât eşti lângă mine voi reuşi!

Eu sunt finalul tău..

seara asta pluteşte in parfum de incertitudine...

No more..

That`s life..
Mai bine mai devreme sa se intample unele lucruri decat la "timpul potrivit"!
Oricum trebuie sa tin minte de acum incolo ca oricum ai taia un lucru tot doua fete are si in plus e mai mult decat necesar sa-mi ascult instinctele in orice gen de situatie!
(..e prea de dimineata)
Nu are rost sa ma stresez pentru un nimic..dar nici nu pot sa bat din palme si sa nu mai fiu suparata...

the same?

: /

Pentru neobositul Bobi!

:D:D Miss seventeen!

fara gratie

Ei bine, am mai crescut si eu un pic desi nu se observa:)) , dar nu despre asta vreau sa vorbesc (sa scriu defapt).
Sunt genul de persoana care isi doreste ca in viata prin deciziile pe care le iau sa reusesc singura sa-mi construiesc destinul. Deaceea nu merg pe premisa ca Dumnezeu are pentru fiecare dintre noi un anumit "rol" pe pamant.
Dar azi.. azi vreau sa fiu cu adevarat fericita si cred ca acest lucru s-ar intampla doar daca ar exista CINEVA care sa randuiasca lucrurile in asa fel incat sa-mi fie mie bine!:D ( stiuuu tot egoista ca intotdeauna :-@)
Nu mai continui caci ar insemna sa pierd mult timp cu visarea si prea putin in realitatea actuala (care e naspaa :)) )!

my b-day ;x

finally Miss Seventeen! ;x

finally miss seventeen

Am invatat ca trebuie sa ma rog si sa lupt pentru visele mele nu doar sa astept infaptuirea lor!

One more day...

Concluzia este ca sunt un copil fara continut, care conserva si nu impartaseste!

Realizez dar nu iau masuri impotriva egoismului...

(totusi: )

Sa cresc mare!

gentil.

Cunosc doar sunetul insensibil,
alergarea noptii,
vopsirea in stele a intunericului.

Azi, maine,
dragostea mi-o ia inainte.

"Ocupatie"

Traiesc intr-un mediu al oamenilor surdo-muti.
De ce adora copii baloanele?
De ce ne acapareaza superficialitatea?
Exista prea multe pretentii pentru mine!




ps. tastatura are minte proprie!

Very me!

As vrea si eu ceva ciudat, ceva nou, ceva surprinzator, inopinant!

Surprinde-ma!

chestii

Indecisa...

Chiar daca stiu raspunsul/ rezultatul unei actiuni, plictiseala (defapt monotonia) ma fac sa-mi doresc noi experiente.

"As vrea sa vad cum e si asa" , sau " Oare m-as descurca intr-o astfel de situatie?" - tot eu raspund si imi spun ca defapt nu ma intereseaza anumite aspecte din viata mea( ma refer la detalii nesemnificative), insa sunt prea bolnava de stat ca sa nu-mi fac singura "probleme" .

Aproape ca mi-e dor de stress... (DOAMNEE , cred ca am luat-o razna daca am spus asa ceva!)

Whatever!

'Om trai si 'om vedea!

ascuns

Stau..pe langa telefon

Merg incet, dar mersula acesta seamana mai mult cu altceva decat locomotia bipeda. Ma tarasc de cald pe bordura reliefata a somnului si stau muta ca tot nebagatul in seama.
Acum imi este distrasa atentia de milioane..Be right back!

Un fel de..

solo printre fete mute, ochi rosii, guri cusute si minti desirate. Ceea ce-mi lipseste acum este pasiuneaaa!

Sa respir cu pasiune, sa deschid ochii laaarg ( ca tot m-am obisnuit de la soarele asta torid sa stau incruntata si cu ochii stransii ca de clesti) , sa rad ( razi mai fetito ca nu costa bani! Mai usor mi-e sa stau inexpresiva ca o statuie de ceara) , sa-mi destind membrele in exercitii de relaxare, sa... , sa... si sa...

summer`

Vacanta placuta!

Ocupatie

Trece timpul, cu bune şi cu rele...

Iar mie nu-mi rămâne decât să visez( Feţi -Frumoşi pe cai verzi alergând pe pereţi) .

Soare, caldura,meniu, zapusala, ochelari, oboseala, tenis de camp, comenzi, gheata, rapiditate, zdranc, tacamuri, nisip, bere, alergatura, rasete, optimism, Lady, numere, maturi, Bobi, suc de zmeura, nota de plata, Costel, ping-pong, acasa, somn.

:)

Complement

Te-am regăsit la răsăritul nopţilor.
Punct reciproc
Din cuibul cu sfere.
Vina otrăvii
înspumată,
verde,
roşie.
Obsesiv
te invoc,
către răsăritul
nucleului
de hipotalamus atrofiat.
Seminţe
bune de mâncat,
de băut,
de iubit,
de urât,
de pătimit.
Le culegem la
apusul miezului de zi?!

Rr

te ştiu pe tine...

doar vederea

dar nu cunosc irisul .

dacă-ar fi verde,

ar merita magia albă

a făinei de dinţi.

dacă-ar fi roşu,

l-aş complementa.

Ciara - Never ever

Şi dacă te-a iubit cândva?

Îmi place să fiu liberăăă ca pasărea cerului şi să nu îngrădească nimic zborul visurilor(?) mele!

Nici măcar tu.

De-abia plecaseşi

Tudor Arghezi

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.

Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,

Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.

Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,

Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.

Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.

Nu te oprise gândul fără glas.

De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?

(1931)

O poezie expresivă a poetului T.Arghezi, în care este evidenţiată trăsătura de caracter a majorităţii oamenilor: nehotărârea " Voiam să pleci, voiam şi să rămâi" .

Lângă tine a fost cândva locul meu!

Rapid

Cauţi prea multe în jur

răzgândeşte-te,

Lasă să treacă pe lângă tine

cei cu 2 feţe

Pregăteşte-te să trăieşti

fiecare impuls,

scuteşte-te de handicap,

Aruncă-l în depărtare,

şi pierde-l în timp.

Jocurile perverse

provoacă tensiune!

Debarasează-te sau riscă totul!

secret ride

Spaţii noi, oameni noi, eu aceeaşi...sau nu!

Ştii să faci altceva?

Mă provoci cu fiecare vorbă! Nu-ţi mai suport prezenţa obsesivă langă mine... tu chiar nu vezi că m-am schimbat din cauza faptului că te-ai schimbat!? Toate astea îmi provoacă atât tensiune fizică ( îmi simt sângele cum mi se urcă cu presiune în zona raţiunii şi inundă energic şi ultimele sentimente altruiste), cât şi tensiune psihică.. aş vrea gheaţă să pun pe tâmpla fierbinte( shhh) poate aşa mă mai răcoresc.
Era de aşteptat că vei face ceea ce ştii cel mai bine, adică să rânjeşti cam mult şi să furi din ce-ai al altuia!
Atât de oarbă şi de cretină am fost încat să mă încred în lipsa ta de imaginaţie ( care era poate doar o simulare - pt a mă induce în eroare) şi am ajuns la lăudabilul record al naivităţii rasplătite cu viclenie şi prefăcută inocenţă.
M-ai plătit cu vărf şi îndesat toate sincerităţile şi toată încrederea pe care ţi-am acordat-o, mi-ai dat o palmă zdravănă de realitate, să nu mai trăiesc eu în lumea viselor şi să vin AICI, pe pământ( unde minciuna e soră cu prietenia adevărată). Ar trebui să-ţi "mulţumesc" pentru "efortul" făcut de tine pentru a fi şi eu un "om bun" în lumea asta!
De data asta am învăţat că oricât de multe te leagă, oricât de cusut te-ai crede de cei de lângă tine... toate pot fi uitate atât de uşor!
Bravo ţie!
Îţi doresc ..defapt nu-ţi doresc nimic, căci binele nu ţi-l pot dori ( nu mă lasă orgoliul), iar răul.. nu vreau să ţi-l doresc că n-ar fi a bună să-ţi plătesc cu aceeaşi monedă!
Iar pentru mine toate cele bune de acum înainte!
Deschide ochii şi gandeşte de două ori înainte de a face ceva!

Sărbători frumoase tuturor!

Turcoaz

Eşarfa amazoniană coborândă
din lună
stropeşte
gheaţa de culoarea obsesiei
cu venin crud
din vitraliile plastice
ale lemnului
izvorând abundent
ca farul verde
de lut.

Din soarele topit
curge roua din luna mai
si mierea sambetei ploioase.
Curand
curand
vesnica casnicie!

Regăsiri

Mi-e lene
de chipul tău cu fire de săpun
din ziua maronie de ieri.
Fereşte-te de
iubirea de argint
curăţată cu spume d e fum!
Caută în arcuirea sprâncenei
greşelile nesăvârşite de pitonul marin solzos,
sărutându-mi încă o dată chipul
de pe rubla de doi bani furtună!
şi găseşte tot puful de sudoare al marmurei albe!

LA MULŢI ANI, IULIA!!!

Îţi doresc tot binele din lume, să fii sănătoasă şi fericită alături de cei dragi!

Să nu uiţi niciodată că în ciuda tuturor impedimentelor pe care viaţa ţi le scoate în cale, voi fi alături de tine şi te voi susţine întotdeauna!

Te iubesc mult scumpa mea!

Eu şi...eu!

Aceleaşi speranţe declanşază aceleaşi decepţii...sau nu ( ce frumos ar fi):

să auzi tot ce nu-ţi spun eu în cuvinte şi să poţi înţelege ce îţi dezvăluie ultimele vocale şoptite, ştii cum e, "Unii folosesc cuvinte pentru a ascunde ceea ce gandesc cu adevarat" (Voltaire) , aş mai vrea să fii DIFERIT între toţi cei OBIŞNUIŢI, aş vrea să fie totul bine până la ultimul amănunt, să trăiesc într-o poveste reala nu într-un vis efemer!

ŞI TOATE SĂ LE ÎNDEPLINEŞTI TU, pt că tu le poţi face pe toate dacă nu vrei să mă dezamăgeşti!

Oricum..nu-i nevoie de reproşuri, pt că ştiu şi eu că am prea multe pretenţii, tu ai prea multe obligaţii , iar eu nu dau prea mult la schimb.

Nici măcar nu-mi cere asta!

Continuă să-mi construieşti lumea de basm mie!

(din seria "gamduri de-a valma")

Ps: Fericirea urbano-contemporană ( compun noi lexeme?) are nevoie de efecte speciale!

Le printemps

Fură-mi minţile, primăvară!
Să fiu nebună de dragoste, să văd lumea cu ochi îngăduitori şi să trăiesc dansând!

La mulţi ani mami!

" Azi uită cine eşti şi trezeşte-te la viaţă o dată cu natura. Fii un fluture zglobiu şi aşează-te pe prima floare a purităţii. Ziua să-ţi fie mai senină ca infinitul.

La mulţi ani, floare a primăverii! "

E prea dificil pentru mine!

7.03.2009

Pentru tine

Mi-aş dori să nu fiu dezamăgită de tine, ar fi mai dureros decât dacă aş fi dezamăgită de mine!

Cu fetele

Această fotografie a fost făcută anul trecut, în clasa a zecea...

P.S. Am amnezie temporară...:))

" Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă! "


" Odă (în metru antic) " de Mihai Eminescu



Aş vrea să fiu eu cea din trecut chiar dacă azi aş avea multe de pierdut...